Parlamentul Romaniei – scurt istoric

 

Istoria parlamentară în România începe cu anul 1831 când, în Ţara Românescă, a fost adoptat un act cu caracter constituţional denumit Regulamentul organic, aplicat, un an mai târziu, şi în Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

Convenţia de la Paris din 1858 şi, mai ales, Statutul Dezvoltător al Convenţiei (care a introdus reprezentarea bicamerală), adoptat din iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, în 1864, au perfecţionat şi lărgit principiul reprezentării naţiunii. Sub regimul politic instituit de Convenţia de la Paris, forul legislativ a cunoscut un evident proces de modernizare, iar prin Constituţia din 1866, promulgată de Carol I, s-au pus bazele moderne ale forului legislativ ca Reprezentanţă Naţională, care a funcţionat în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme.

Procesul istoric de formare a Parlamentului României în perioada modernă a dat un impuls puternic afirmării suveranităţii naţionale, conducând mai târziu la Unirea celor două Principate, în 1859. Sub cupola Parlamentului României s-a dat citire, la 9 mai 1877, Declaraţiei de independenţă a ţării şi s-au ratificat, în 1920, actele de unire a Provinciilor istorice româneşti cu Ţara.

În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea, care a subminat rolul instituţiei parlamentare, a impus un regim de monarhie autoritară. Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuţii.

În toamna anului 1940, o dată cu instaurarea regimului de dictatură militară, activitatea Parlamentului a fost suspendată. După 23 august 1944, sub presiunea forţelor sovietice şi comuniste, Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor, care va fi transformată, prin Constituţia din 1948, în Marea Adunare Naţională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.
Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituţie a ţării, aprobată prin referendum în 1991.

În deceniul atât de frământat al tranziţiei postcomuniste, Camera Deputaţilor – împreună cu Senatul – a dezbătut şi adoptat un număr impresionant de legi şi acte normative, menite să reformeze pe baze democratice întreaga societate, să confere garanţii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, să promoveze reforma şi privatizarea, să consolideze instituţiile economice de piaţă şi ale statului de drept, condiţii pentru integrarea României în structurile europene şi euroatlantice.

Organizare:

Camera Deputatilor este organizata în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, comisiile parlamentare si grupurile parlamentare. Biroul permanent este compus din: presedinte, patru vicepresedinti, patru secretari si patru chestori.

Presedintele Camerei Deputatilor, care este, totodata, si presedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durata a mandatului Camerei, iar ceilalti membri ai Biroului permanent sunt alesi la începutul fiecarei sesiuni parlamentare.

În Camera Deputatilor s-au constituit urmatoarele comisii permanente:

  • Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare;

  • Comisia pentru buget, finante si banci;

  • Comisia pentru industrie si servicii;

  • Comisia pentru agricultura, sivicultura, industrie alimentara si servicii specifice;

  • Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale;

  • Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic;

  • Comisia pentru munca si protectie sociala;

  • Comisia pentru sanatate si familie,

  • Comisia pentru învatamânt, stiinta, tineret si sport;

  • Comisia pentru cultura, arte si mijloace de informare în masa;

  • Comisia juridica, de disciplina si imunitatii;

  • Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;

  • Comisia pentru politica externa;

  • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie si pentru petitii.

  • Comisia pentru regulament

  • Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor

  • Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

În afara comisiilor permanente pot fi înfiintate comisii de ancheta si alte comisii speciale.

Comisiile parlamentare sunt alcatuite, pe cât posibil, pe baza configuratiei politice a fiecarei Camere, asa cum aceasta rezulta din spectrul grupurilor parlamentare. Rolul comisiilor permanente consta în elaborarea rapoartelor si avizelor privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputatilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice. Un grup parlamentar trebuie sa aiba cel putin zece deputati. Grupurile parlamentare reflecta configuratia politica a Camerei Deputatilor. În Camera Deputatilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:

  • Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat

  • Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal

  • Grupul parlamentar al Partidului Democrat

  • Grupul parlamentar Partidul România Mare

  • Grupul parlamentar al U.D.M.R.

  • Grupul parlamentar al Partidului Umanist din România (social-liberal)

  • Grupul Parlamentar al Minoritatilor Nationale.

Structura:

Structura Parlamentului României
Legislatura 2004-prezent

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese în cele 42 de circumscripţii electorale, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile Legii 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Cele două Camere au un număr diferit de membri: Camera Deputaţilor este formată din 332 deputaţi, şi Senatul, din 137 senatori. Diferenţa se datorează normei de reprezentare diferită de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin Regulament propriu. Structurile interne ale fiecărei Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, comisiile parlamentare si grupurile parlamentare.

Biroul permanent este compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi chestori (4 la Camera Deputaţilor şi 2 la Senat). Preşedintele, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere, asa cum aceasta rezultă din spectrul grupurilor parlamentare. Rolul comisiilor permanente constă în elaborarea rapoartelor şi avizelor privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei. În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate comisii de anchetă şi alte comisii speciale. Camera Deputaţilor şi Senatul pot constitui comisii de mediere şi alte comisii comune.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor sau senatorilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin 10 deputaţi sau 7 senatori

 

 

Functiile Parlamentului:

Procedura legislativa

 

Procedura de adoptare a legilor este aceeasi în ambele Camere ale Parlamentului. Parlamentul României adopta legi, motiuni si hotarâri. Legile adoptate de forul legislativ sunt legi constitutionale (prin care se modifica Constitutia), legi organice si legi ordinare. Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de 250.000 de cetateni cu drept de vot, în conditiile prevazute de Constitutie.

Controlul Parlamentar

 

Controlul parlamentar se exercita prin informarea deputatilor si senatorilor, prin întrebarile si interpelarile pe care deputatii si senatorii le pot adresa membrilor Guvernului, prin anchete parlamentare, prin activitatea Avocatului Poporului si prin posibilitatea introducerii motiunilor simple si de cenzura.

Agenda

 

Camera Deputatilor se întruneste anual în doua sesiuni ordinare, dar poate fi convocata si în sesiuni extraordinare. Prima sesiune ordinara începe în luna februarie si nu poate depasii sfârsitul lunii iunie, iar cea de-a doua sesiune începe în luna septembrie si nu poate depasi sfârsitul lunii decembrie. De regula, sedintele plenare ale Camerei se tin în fiecare luni, marti si joi, iar sedintele comisiilor permanente au loc miercurea. Ziua de vineri a fiecarei saptamâni este consacrata activitatii membrilor Camerei în circumscriptiile electorale.

Si acelasi lucru in format pdf (Parlamentul Romaniei).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *